Interfețe creier-calculator: un pacient cu SLA a comunicat aproape doi ani de acasă cu ajutorul unui implant cerebral

Ce s-a întâmplat

Cercetători de la Universitatea California, Davis (UC Davis) au publicat pe 15 iunie 2026, în Nature Medicine, rezultatele unui participant la studiul clinic BrainGate2: un bărbat cu scleroză laterală amiotrofică (SLA), paralizat și cu o vorbire foarte greu de înțeles. În 2023, i-au fost implantate patru matrice de microelectrozi în zona creierului care controlează mișcările vorbirii. Sistemul decodează activitatea neuronilor atunci când pacientul încearcă să vorbească și o transformă în text, iar alte decodoare îi permit să miște cursorul și să dea clic.

În aproape doi ani, pacientul a folosit sistemul acasă peste 3.800 de ore, fără cercetători de față. A comunicat 183.060 de propoziții (aproape două milioane de cuvinte), cu o viteză medie de 56 de cuvinte pe minut, și a apreciat că 92% dintre propoziții au fost decodate cel puțin în mare parte corect. În testele formale, precizia a depășit 99% la nivel de cuvânt, cu un vocabular de 125.000 de cuvinte. A continuat să lucreze cu normă întreagă.

Alte rezultate din 2025–2026

• Voce aproape în timp real (UC Berkeley și UCSF, Nature Neuroscience, 31 martie 2025): primul sunet apare în mai puțin de o secundă de la intenția de a vorbi, față de circa 8 secunde pe propoziție în studiul anterior al echipei. Vocea sintetizată pornește de la vocea participantei dinainte de leziune.
• Vorbirea interioară (Stanford, Cell, 14 august 2025): la patru persoane cu afectări severe ale vorbirii și mișcării, vorbirea imaginată a produs tipare clare în cortexul motor și a putut fi decodată ca dovadă de principiu, deocamdată mai puțin precis decât vorbirea încercată. Echipa a testat și o „parolă” mentală care împiedică decodarea vorbirii interioare fără acordul utilizatorului.
• Neuralink în Europa: spitalul UCLH din Londra a anunțat pe 29 ianuarie 2026 că șapte pacienți au primit implantul N1 între octombrie și decembrie 2025, în studiul de fezabilitate GB-PRIME, care evaluează siguranța și funcționarea dispozitivului pentru controlul calculatorului și al telefonului prin gând.

Ce înseamnă pentru pacienți acum

Aceste dispozitive sunt experimentale și se implantează neurochirurgical, doar în studii clinice. Echipa de la Stanford subliniază că interfețele implantate nu sunt încă larg disponibile și se află în primele faze de cercetare. Pentru persoanele cu SLA sau leziuni ale măduvei spinării, ele rămân o direcție de cercetare, nu un tratament disponibil.

Ce nu se știe încă

Studiul din Nature Medicine are un singur participant, iar autorii notează că nu se știe încă dacă rezultatele se aplică altor persoane, altor tipuri de electrozi sau altor boli. Sistemul folosește un conector fixat pe craniu, legat prin fire, necesită pregătire zilnică de către îngrijitori instruiți și este voluminos. Nu se știe nici când, sau dacă, astfel de sisteme vor fi aprobate pentru uz curent.